Este un alt tip de sol indispensabil in producerea rasadurilor, care este la randul sau bogat in substante nutritive.
Turba bruta, extrasa din turbarie este solida, dar fragila, asemanatoare carbunilor, se descompune 1-2 ani, adaugandu-se la circa 3 luni, urina, var, ingrasaminte.
Trebuie clarificat faptul ca turba, neprelucrata, are o puternica aciditate si de aceea producatorii o amelioreaza de regula cu var (1-2 kg var/m3 sau echivalentul in calcal, dolomita). Amelioararea aciditatii se face in functie de sortimentul dorit de producator.
Turba se extrage din turbarii, deci din depozite de suprafata adanci de numai 1,5-2,5 m. Ea s-a format prin descompunerea lentă și carbonizarea parțială a materialului vegetal acumulat în mlaștini neaerisite, timp de mii de ani, in special din muschiul de turba Sphagnum, deci in zone mai reci si umede, la o rata de circa 1 mm/an.
Turba este o faza geologica precursoare formarii carbunilor, cu precadere a lignitului.
Turba proaspăt extrasă conține 90% umiditate și 10% solid.
Turba are o capacitate de retinere pentru apa de pâna la 10 ori greutatea sa. De asemenea, are o foarte buna capacitate de schimb pentru baze, putere de tamponare ridicata, o structura stabila si favorabila unui raport optim intre apa si aer.
Turba s-a format in timp (1 mm/an) din descompunerea anaeroba a unor plante printre care cea mai des intialnita este sphagnum, care traieste in general in tarile nordice.
Se produce in marimi diferite si ph diferit, nutrienti diferiti.
Exista trei tipuri de turba:
– oligotrofa (turba inalta, rosie sau blonda) care se caracterizeaza prin pH acid 2,8-4 si continut redus de substante minerale;
– eutrofa (turba joasa sau neagra) cu pH neutru sau slab alcalin, cu un continut in substante minerale mai ridicat;
– mezotrofa (turba intermediara) care are un pH natural cuprins intre 4 si 6.
In prezent, turba nu se mai foloseste neprelucrata, ea fiind supusa unor procese care includ: macinarea ( cu diferite grade de maruntire), amestecarea mai multor tipuri de turba, corectarea pH in functie de destinatie, administrare de substante minerale, obtinerea unor structuri superiore prin adaugare de perlita sau argila (figura
Dintre compozițiile elementare de cenușă de turbă, elementele majore - Si, Al, Fe, Ca, Mg, Na și P - reprezintă aproximativ 90% din totalul elementelor. Conținutul altor 40 de microelemente nu depășește 1%. În plus, pot fi găsite câteva elemente rare. Silicații de pot fi găsiti sunt reprezentați de argile, cuarț și feldspați.
Compoziția medie a numărului mare de probe de turbă din Ontario în masă (% ± sd) a fost Carbon/carbune 49,4 (5,0), Hidrogen 5,2 (0,6) și Oxigen 34,9 (5,6); astfel, aceste trei elemente combinate reprezintă o medie de 89,5% din masa de turbă.
Solul de turbă are un pH cuprins între 3,7-5,2 cu un pH mediu de 4,5 (acid), nu conține pirita, cenușă în jur de 1:13% - 43,88%, iar conținutul de carbon organic variază între 32,55% - 57,35%.
NU confundati turba originala cu turba comerciala procesata, cu diverse adaosuri.
Turba este folosită pentru a obține un sol mai afânat, a ajuta la reținerea apei și a optimiza drenajul în solurile argiloase. În plus, conține bacterii benefice care ajută la combaterea naturală a agenților patogeni. În special, turba este folosită pentru plantele iubitoare de soluri acide.
Deoarece turba este acidă, are ca efect reducerea nivelului pH-ului în solurile alcaline. Dacă un test de sol indică faptul că solul este prea alcalin, amestecarea cu niște mușchi de turbă va ajuta la scaderea acestui caracter bazic/alcalin.
In Scotia, Anglia, nu se mai incurajeaza utilizarea din motive ecologice. Tendinta este de oprire a exploatarilor, cel putin in Europa. Va fi usor inlocuita cu fibra de nuca de cocos, care este o sursa regenerabila.
Exemplu de compoziție chimică a unei mostre de turba nativă, neprelucrată:
