Pamanturile silicioase
Pamanturi silicioase inseamna minerale anorganice in care domina componenta chimica de siliciu (oxizi de siliciu, de aluminiu), iar cele mai raspandite si cunoscute sunt: nisipul, argilele, lutul, zeolitii, tripolitii, diatomitii (kieselgurul), bentonitul.
Desi plantele nu se pot dezvolta suficient de bine exclusiv pe pamanturi silicioase, aceasta categorie de sol este un ingredient indispensabil pentru amestecurile de soluri, in formarea substraturilor de cultura ideale.
Haideti sa vedem si de ce?
RASPUNSUL PE SCURT:
Materia organica impreuna cu partea minerala (anorganica= aluminosilicatii) formeaza complexul argilo-humic sau complexul adsorbtiv al solului. Adica una fara cealalta nu functioneaza ca un intreg, in scopul cresterii normale a majoritatii plantelor. Numai impreuna asigura o crestere normala plantelor.
SOL IDEAL= ORGANIC+MINERAL
RASPUNSUL DETALIAT:
Se stie ca materia organica are si ea capacitate de schimb cationic ridicata prin prezenta gruparilor acide! In concluzie materia organica in exces conduce la acidifierea solului, la un pH acid. (Reamintim ca materia organica este cea provenita in special din organisme candva vii: resturi vegetale, gunoi de grajd, mranita, turba, compostul neechilibrat mineral, etc), dar si din secretii ale radacinilor.
Ca sa atenuam aceasta aciditatea rezultata din materia organica, amendam, tratam, amestecam, incorporam PAMANTURI SILICIOSE, mai exact aluminosilicioase.
Alte avantaje ale pamanturilor silicioase:
- Prin faptul ca substantele humice înconjoara ca o pojghita particulele de argila din
solurile grele, le micsoreaza coeziunea si puterea de aderenta. La solurile usor luto-nisipoase ajuta la legarea particulelor primare si creeaza conditii mai bune pentru cresterea sistemului radicular. De aici rezulta si capacitatea pamanturilor silicioase active de a retine substante fertilizante, reducand pierderile de nutrienti.
- Aceste nisipuri/pamanturi silicioase au proprietatea generala de a mari permeabilitatea la APA SI AER a amestecurilor de sol.
- Pamanturile silicioase active au si proprietatea de a retine si doza apa, rationalizand aceasta resursa.
- Fara aceste materiale in amestecul solurilor, va avea loc o compactare a solurilor, direct proportionala cu cantitatea de apa. Compactarea le va face greu lucrabile.
- In plus microorganismele care sustin humusul (bacterii, ciuperci, protozoare, etc) au si ele nevoie de aer si apa pentru a vietui.
- Aceleasi microorganisme au nevoie si de un strat suport, mai mult din care se si hranesc partial, dizolvand si absorbind anumite elemente chimice necesare. Este cazul atat al bacteriilor cat si al ciupercilor din sol.
Le vom diferentia mai jos.
In timp ce nisipul este o masa inerta, granulata, neporoasa, dura, argila este micronizata, plastica. Argila este un compus natural cu o textura fina, moale. Formeaza o pasta cand este amestecata cu apa. Zeolitii si diatomitii sunt porosi, cu duritate mult mai mica fata de nisip si sunt rezultati din contactul lavei vulcanice cu apa de mare in cazul zeolitilor si din sedimentarea pe fundul marilor a cochiliilor algelor microscopice monocelulare din clasa Bacillariophyceae, in cazul diatomitilor.
Sa ii cunoastem pe fiecare in parte:
NISIPUL
Este un simplu SiO2, un dioxid de siliciu, un pamant silicios INACTIV.
ARGILA
Argila este o rocă sedimentară cu granulație fină (< 2 µm), alcătuită dintr-un amestec de silicați și din fragmente de cuarț, mică etc.
Mineralele din argilă se formează prin acțiunea chimică îndelungată a acidului carbonic și a altor solvenți naturali.
Argilele primare, denumite și caoline se găsesc în locul formării lor pe când argilele secundare se găsesc departe de locul formării lor fiind mutate de eroziune și apă.
Straturile argiloase fiind impermeabile, joacă un rol în reținerea apei de infiltrație și în formarea pânzei de apă freatică.
Argila CAOLINICA de exemplu are urmatoarea compozitie chimica:
SiO2 77,0 %
Al2O3 17,8 %
TiO2 1,5 %
Fe2O3 1,1 %
CaO <0,0 %
MgO 0,3 %
K2O 2,2 %
Na2O <0,02 %
Minerale argiloase sunt denumite hidroxid-silicații de aluminiu, asociați cu apă, care conțin cantități mici de magneziu, fier, sodiu, potasiu și calciu. Alte minerale argiloase:
• Allophan Al2[SiO5]&O3 · n H2O,
• Caolinit Al4[(OH)8|Si4O10],
• Halloysit Al4[(OH)8|Si4O10] · 2 H2O,
• Montmorillonit (Smectit) (Al,Mg,Fe)2[(OH2|(Si,Al)4O10] · Na0,33(H2O)4,
• Vermiculit Mg2(Al,Fe,Mg)[(OH2|(Si,Al)4O10] · Mg0,35(H2O)4
Lutul este un amestec de nisip, nămol și argilă în care nici unul predomină.
Diatomitul
Contine 85-96% SiO2, dioxid de siliciu amorf de origine sedimentara.
Zeolitii, sunt pamanturile silicioase cele mai active
Formula chimica a zeolitului clinoptilolit: (Ca,K₂,Na₂,Mg)₄Al₈Si₄₀O₉₆.24H₂O.
Zeoliţii sunt tectosilicati, cunoscuţi pentru proprietăţile lor, printre care se numără aceea de a fi materiale microporoase şi de a avea o structură cristalină foarte absorbantă, incarcati natural cu sarcina negativa, pregatiti deci de schimburi cationice si cu multiple utilizari.
Zeoliții sunt un grup de minerale care reprezintă aluminosilicați naturali hidratați de calciu, stronțiu, sodiu, potasiu, bariu, magneziu etc.
Zeoliții sunt caracterizați de o structură cubică în formă de fagure cu atomi de Al și Si înconjurați de 4 atomi de oxigen, cu cavități largi sub formă de canale (între 20-50 % din volumul unui zeolit este reprezentat de goluri), care pot îngloba Na, Ca sau alți cationi, molecule de apă și chiar mici molecule organice. Canalele sunt suficient de largi pentru a permite trecerea și a unor ioni cu raza ionică mai mică decât a acestora. Ei fac parte, alături de feldspați din grupa tectosilicaților. Zeoliții au structuri mult mai deschise și mai puțin dense decât alți silicați. Zeoliții sunt minerale rare încărcate negativ, proptietate unică în regnul mineral.
În natură, zeoliții s-au format prin depunerea cenușii vulcanice în lacuri cu apă sărată. Zeoliții naturali sunt reprezentați prin alumino silicați naturali de calciu, stronțiu, sodiu, potasiu, bariu, magneziu și se găsesc în natură mai ales în cavitațile rocilor vulcanice unde s-au format prin contactul lavei cu apa mării. Ei pot fi translucizi, incolori, albi, colorați în nuanțe deschise, culoare datorată impurităților fin dispersate, în special oxizi și hidroxizi de fier și mangan. Au o duritate și densitate mică.
Există aproximativ 45 de zeoliți naturali ce formează la temperaturi joase medii geologice. Din punct de vedere economic, mai importante sunt boabele fine de zeolit, cum ar fi clinoptiolitul format prin alterarea granulelor fine ale depozitelor vulcanice de către apa subterană. Zeoliții se pot forma de asemenea în sedimentele alcaline ale unor lacuri din deșert, în soluri alcaline din deșert, sedimente marine și rocile metamorfice la temperaturi joase.
Intre aceste minerale exista diferente semnificative de aspect, textura, duritate, porozitate, utilzare, etc. Nu sunt identice!
STABILITI GRANULATIA DE CARE AVETI NEVOIE! MACINATURA, GRANULE, PUDRA ULTRAFINA.
NU SUNT LA FEL DE EFICIENTE PENTRU PLANTE SAU PENTRU TOATE SCOPURILE SI SITUATIILE PRACTICE!
Pentru a afla care pamant silicios sau ce combinatie de pamanturi silicioase aveti nevoie, faceti in prealabil o analiza a tipului si continutului solului, un test de pH, o analiza a humusului, consultati un specialist in pedolog.
Pamanturi silicioase inseamna minerale anorganice in care domina componenta chimica de siliciu (oxizi de siliciu, de aluminiu), iar cele mai raspandite si cunoscute sunt: nisipul, argilele, lutul, zeolitii, tripolitii, diatomitii (kieselgurul), bentonitul.
Desi plantele nu se pot dezvolta suficient de bine exclusiv pe pamanturi silicioase, aceasta categorie de sol este un ingredient indispensabil pentru amestecurile de soluri, in formarea substraturilor de cultura ideale.
Haideti sa vedem si de ce?
RASPUNSUL PE SCURT:
Materia organica impreuna cu partea minerala (anorganica= aluminosilicatii) formeaza complexul argilo-humic sau complexul adsorbtiv al solului. Adica una fara cealalta nu functioneaza ca un intreg, in scopul cresterii normale a majoritatii plantelor. Numai impreuna asigura o crestere normala plantelor.
SOL IDEAL= ORGANIC+MINERAL
RASPUNSUL DETALIAT:
Se stie ca materia organica are si ea capacitate de schimb cationic ridicata prin prezenta gruparilor acide! In concluzie materia organica in exces conduce la acidifierea solului, la un pH acid. (Reamintim ca materia organica este cea provenita in special din organisme candva vii: resturi vegetale, gunoi de grajd, mranita, turba, compostul neechilibrat mineral, etc), dar si din secretii ale radacinilor.
Ca sa atenuam aceasta aciditatea rezultata din materia organica, amendam, tratam, amestecam, incorporam PAMANTURI SILICIOSE, mai exact aluminosilicioase.
Alte avantaje ale pamanturilor silicioase:
- Prin faptul ca substantele humice înconjoara ca o pojghita particulele de argila din
solurile grele, le micsoreaza coeziunea si puterea de aderenta. La solurile usor luto-nisipoase ajuta la legarea particulelor primare si creeaza conditii mai bune pentru cresterea sistemului radicular. De aici rezulta si capacitatea pamanturilor silicioase active de a retine substante fertilizante, reducand pierderile de nutrienti.
- Aceste nisipuri/pamanturi silicioase au proprietatea generala de a mari permeabilitatea la APA SI AER a amestecurilor de sol.
- Pamanturile silicioase active au si proprietatea de a retine si doza apa, rationalizand aceasta resursa.
- Fara aceste materiale in amestecul solurilor, va avea loc o compactare a solurilor, direct proportionala cu cantitatea de apa. Compactarea le va face greu lucrabile.
- In plus microorganismele care sustin humusul (bacterii, ciuperci, protozoare, etc) au si ele nevoie de aer si apa pentru a vietui.
- Aceleasi microorganisme au nevoie si de un strat suport, mai mult din care se si hranesc partial, dizolvand si absorbind anumite elemente chimice necesare. Este cazul atat al bacteriilor cat si al ciupercilor din sol.
Le vom diferentia mai jos.
In timp ce nisipul este o masa inerta, granulata, neporoasa, dura, argila este micronizata, plastica. Argila este un compus natural cu o textura fina, moale. Formeaza o pasta cand este amestecata cu apa. Zeolitii si diatomitii sunt porosi, cu duritate mult mai mica fata de nisip si sunt rezultati din contactul lavei vulcanice cu apa de mare in cazul zeolitilor si din sedimentarea pe fundul marilor a cochiliilor algelor microscopice monocelulare din clasa Bacillariophyceae, in cazul diatomitilor.
Sa ii cunoastem pe fiecare in parte:
NISIPUL
Este un simplu SiO2, un dioxid de siliciu, un pamant silicios INACTIV.
ARGILA
Argila este o rocă sedimentară cu granulație fină (< 2 µm), alcătuită dintr-un amestec de silicați și din fragmente de cuarț, mică etc.
Mineralele din argilă se formează prin acțiunea chimică îndelungată a acidului carbonic și a altor solvenți naturali.
Argilele primare, denumite și caoline se găsesc în locul formării lor pe când argilele secundare se găsesc departe de locul formării lor fiind mutate de eroziune și apă.
Straturile argiloase fiind impermeabile, joacă un rol în reținerea apei de infiltrație și în formarea pânzei de apă freatică.
Argila CAOLINICA de exemplu are urmatoarea compozitie chimica:
SiO2 77,0 %
Al2O3 17,8 %
TiO2 1,5 %
Fe2O3 1,1 %
CaO <0,0 %
MgO 0,3 %
K2O 2,2 %
Na2O <0,02 %
Minerale argiloase sunt denumite hidroxid-silicații de aluminiu, asociați cu apă, care conțin cantități mici de magneziu, fier, sodiu, potasiu și calciu. Alte minerale argiloase:
• Allophan Al2[SiO5]&O3 · n H2O,
• Caolinit Al4[(OH)8|Si4O10],
• Halloysit Al4[(OH)8|Si4O10] · 2 H2O,
• Montmorillonit (Smectit) (Al,Mg,Fe)2[(OH2|(Si,Al)4O10] · Na0,33(H2O)4,
• Vermiculit Mg2(Al,Fe,Mg)[(OH2|(Si,Al)4O10] · Mg0,35(H2O)4
Lutul este un amestec de nisip, nămol și argilă în care nici unul predomină.
Diatomitul
Contine 85-96% SiO2, dioxid de siliciu amorf de origine sedimentara.
Zeolitii, sunt pamanturile silicioase cele mai active
Formula chimica a zeolitului clinoptilolit: (Ca,K₂,Na₂,Mg)₄Al₈Si₄₀O₉₆.24H₂O.
Zeoliţii sunt tectosilicati, cunoscuţi pentru proprietăţile lor, printre care se numără aceea de a fi materiale microporoase şi de a avea o structură cristalină foarte absorbantă, incarcati natural cu sarcina negativa, pregatiti deci de schimburi cationice si cu multiple utilizari.
Zeoliții sunt un grup de minerale care reprezintă aluminosilicați naturali hidratați de calciu, stronțiu, sodiu, potasiu, bariu, magneziu etc.
Zeoliții sunt caracterizați de o structură cubică în formă de fagure cu atomi de Al și Si înconjurați de 4 atomi de oxigen, cu cavități largi sub formă de canale (între 20-50 % din volumul unui zeolit este reprezentat de goluri), care pot îngloba Na, Ca sau alți cationi, molecule de apă și chiar mici molecule organice. Canalele sunt suficient de largi pentru a permite trecerea și a unor ioni cu raza ionică mai mică decât a acestora. Ei fac parte, alături de feldspați din grupa tectosilicaților. Zeoliții au structuri mult mai deschise și mai puțin dense decât alți silicați. Zeoliții sunt minerale rare încărcate negativ, proptietate unică în regnul mineral.
În natură, zeoliții s-au format prin depunerea cenușii vulcanice în lacuri cu apă sărată. Zeoliții naturali sunt reprezentați prin alumino silicați naturali de calciu, stronțiu, sodiu, potasiu, bariu, magneziu și se găsesc în natură mai ales în cavitațile rocilor vulcanice unde s-au format prin contactul lavei cu apa mării. Ei pot fi translucizi, incolori, albi, colorați în nuanțe deschise, culoare datorată impurităților fin dispersate, în special oxizi și hidroxizi de fier și mangan. Au o duritate și densitate mică.
Există aproximativ 45 de zeoliți naturali ce formează la temperaturi joase medii geologice. Din punct de vedere economic, mai importante sunt boabele fine de zeolit, cum ar fi clinoptiolitul format prin alterarea granulelor fine ale depozitelor vulcanice de către apa subterană. Zeoliții se pot forma de asemenea în sedimentele alcaline ale unor lacuri din deșert, în soluri alcaline din deșert, sedimente marine și rocile metamorfice la temperaturi joase.
Intre aceste minerale exista diferente semnificative de aspect, textura, duritate, porozitate, utilzare, etc. Nu sunt identice!
STABILITI GRANULATIA DE CARE AVETI NEVOIE! MACINATURA, GRANULE, PUDRA ULTRAFINA.
NU SUNT LA FEL DE EFICIENTE PENTRU PLANTE SAU PENTRU TOATE SCOPURILE SI SITUATIILE PRACTICE!
Pentru a afla care pamant silicios sau ce combinatie de pamanturi silicioase aveti nevoie, faceti in prealabil o analiza a tipului si continutului solului, un test de pH, o analiza a humusului, consultati un specialist in pedolog.